Zi libera ┬╗ Anul Nou – 1, 2 Ianuarie zile libere

Anul Nou – 1, 2 Ianuarie zile libere

Anul Nou aduce de fiecare dat─â speran╚Ť─â, prilejul unui nou ├«nceput, planuri, obiective ╚Öi rezolu╚Ťii noi.┬á

Trecerea în noul an este înso╚Ťit─â în întreaga lume de anumite ceremonii, iar în România înc─â se ╚Ťin o serie de obiceiuri, tradi╚Ťii ╚Öi datini p─âstrate din cele mai vechi timpuri care au semnifica╚Ťia de a invoca înnoirea ╚Öi refacerea.

Pentru români, anul nou mai este cunoscut ╚Öi sub denumirile de Sânvasâiu sau Cr─âciunul Mic, fiind o s─ârb─âtoare laic─â, cu foarte pu╚Ťine conota╚Ťii religioase. Astfel, la noi în ╚Ťar─â este marcat─â începerea noului an civil, fiindc─â anul nou bisericesc începe pe 1 septembrie.

Zilele de 1 și 2 ianuarie sunt sărbători legale

Pe lâng─â s─ârb─âtoarea care marcheaz─â sfâr╚Öitul unui an ╚Öi începutul altuia, pentru români este s─ârb─âtoare întrucât asta înseamn─â ╚Öi o nou─â zi liber─â. Statul român consider─â primele zile ale anului  (1 ╚Öi 2 ianuarie) s─ârb─âtori legale, a╚Öa c─â elevii, studen╚Ťii ╚Öi muncitorii au zile libere.

Anul Nou ÔÇô una dintre cele mai vechi s─ârb─âtori din lume

Celebrarea începutului de an este una dintre cele mai vechi s─ârb─âtori, care dateaz─â de peste 4000 de ani. Istoricii au descoperit c─â în jurul anului 2000 î.Hr. vechii babilonieni s─ârb─âtoreau anul nou în momentul apari╚Ťiei lunii noi, dup─â echinoc╚Ťiul de prim─âvar─â, în jurul perioadei 23-25 martie dup─â calendarul actual. Atunci, trecerea dintre ani coincidea cu începerea anotimpului rena╚Öterii, al sem─ânatului ╚Öi al înfloririi.

Stabilirea zilei de 1 ianuarie ca dat─â de început de an a fost stabilit─â prin lege de c─âtre Iulius Caesar în anul 46 î. E.n. Conform The World Book Encyclopedia (1984), vol. XIV, p. 237: „Romanii i-au dedicat aceast─â zi (1 ianuarie) lui Ianus, zeul por╚Ťilor, al intr─ârilor ╚Öi al începuturilor. Numele lunii ianuarie provine de la Ianus, care avea dou─â fe╚Ťe, una îndreptat─â înainte, iar alta înapoi.

Din punct de vedere religios, data de 1 ianuarie ca început de an a fost considerat─â pentru prima dat─â în anul 1691, de c─âtre Papa Inocen╚Ťiu al XII-lea. De asemenea, multe dintre popoarele antice din emisfera nordic─â, anul începea la 1 martie.

Ast─âzi, anul nou este denumit Revelion ╚Öi este întâmpinat in data de 31 decembrie spre 1 ianuarie. Aceast─â s─ârb─âtoare este celebrat─â cu petarde ╚Öi artificii al─âturi de rude ╚Öi prieteni, fiind un motiv de mare s─ârb─âtoare în care se ureaz─â ”Noroc” ╚Öi ”La mul╚Ťi ani!”.

Petrecerea de Anul Nou ÔÇô ├«ntre trecut ╚Öi viitor

Petrecerile de anul nou nu sunt recente. Anumite inscrip╚Ťii antice atest─â faptul c─â ele se ╚Ťineau de religiile p─âgâne în Babilon înc─â din mileniul al III-lea î.e.n. Pe atunci era s─ârb─âtorit la mijlocul lunii martie ╚Öi reprezenta un eveniment deosebit de important. De asemenea, tot la babilonieni, s─ârb─âtoarea anului nou ╚Ťinea 11 zile ╚Öi era compus─â din procesiuni, jertfe ╚Öi ritualuri ale fertilit─â╚Ťii.

Romanii s─ârb─âtoreau tot în luna martie anul nou, dar în anul 46 e.n., împ─âratul Iulius Caesar a stabilit prin lege ca ziua de 1 ianuarie s─â fie data la care începe anul.

Obiceiuri ╚Öi tradi╚Ťii rom├óne╚Öti de Anul Nou

Revelionul la români este o mare petrecere. Preg─âtirile încep din data de 29-30 decembrie, iar aten╚Ťia este îndreptat─â spre alegerea unor ╚Ťinute sofisticate, prepararea mesei îmbel╚Öugate ╚Öi dotarea cu petarde sau artificii. Chiar dac─â tr─âim timpuri moderne, românii fac ╚Öi o mul╚Ťime de gesturi mo╚Ötenite de la p─ârin╚Ťi sau bunici, care d─âinuiesc de secole întregi.

Mai mult decât atât, în mediul rural, de anul nou nu lipsesc cetele de colind─âtori, care fac ur─âri de s─ân─âtate, bel╚Öug ╚Öi bucurie.

În tradi╚Ťiile române╚Öti prezentate sub form─â de joc, coregrafia este asigurat─â de purtarea diferitelor m─â╚Öti, specifice în func╚Ťie de zon─â.

Moldova este zona în care se întâlnesc cele mai multe datini ╚Öi obiceiuri de anul nou, întruchipate de cete de feciori deghiza╚Ťi în tot felul de costuma╚Ťii, care colind─â din cas─â în cas─â.

Un alt exemplu emblematic pentru România este Bucovina, loc în care exist─â un obicei unic în ╚Ťara noastr─â: bungherii, costuma╚Ťi în uniforme militare asem─ân─âtoare generalilor austrieci, joac─â în cerc ╚Öi produc diferite strig─âturi, fiind acompania╚Ťi de instrumente pentru suflat ╚Öi tobe.

Iat─â ce alte tradi╚Ťii au mai p─âstrat românii pentru intrarea în noul an:

Sorcova

Sorcova este unul dintre cele mai des întâlnite obiceiuri de anul nou ╚Öi este practicat mai ales de copii care se adun─â în grupuri ╚Öi în prima zi a anului, pleac─â s─â colinde casele cunoscu╚Ťilor. La origini, sorcova este o nuia îmbr─âcat─â în hârtie colorat─â ╚Öi ciucuri. Dup─â ”sorcovire” care este o urare pentru un nou an mai bun ╚Öi mai prosper, copii sunt recompensa╚Ťi cu colaci, dulciuri ╚Öi bani. Ast─âzi, sorcova a luat forma unei crengi de brad împodobite cu globuri ╚Öi beteal─â.

Plugușorul

În Moldova, în ajunul anului nou, cete de fl─âc─âi ╚Öi b─ârba╚Ťi însura╚Ťi recent merg cu Plugul din cas─â-n cas─â. Acest obicei este unul str─âvechi agrar, derivat dintr-o practic─â primitiv─â, trecut printr-un rit de fertilitate, care reprezint─â o urare obi╚Önuit─â de recolte bogate în anul care urma s─â înceap─â. Plugu╚Öorul în sine este un act artistic înso╚Ťit de strig─âturi, pocnete de bici ╚Öi sunete de clopo╚Ťei, iar plugul adev─ârat, tras de boi, a fost înlocuit de un plug în miniatur─â sau de buhai, un instrument care imit─â mugetul boilor.

Sem─ânatul este un alt obicei agrar, care are loc în continuitatea Plugu╚Öorului ╚Öi are loc în diminea╚Ťa zilei de anul nou. Colind─âtorii poart─â de gât traiste înc─ârcate cu semin╚Ťe de grâu, secar─â, orz, ov─âz ╚Öi uneori porumb. Ace╚Ötia intr─â în cur╚Ťile oamenilor ╚Öi arunc─â cu boabe, imitând astfel sem─ânatul pe ogor.

Capra

Cunoscut ╚Öi sub denumirea de jocul caprei, este o întruchipare a unui animal care a simbolizat personificarea prolificit─â╚Ťii zoologice ╚Öi fertilit─â╚Ťii telurice. Ga╚Öca de tineri este format─â din 4-5 persoane, iar una dintre ele se deghizeaz─â în capr─â ╚Öi poart─â o masc─â sculptat─â din lemn, cu maxilarul inferior mobil pentru a fi tras cu o sfoar─â, pentru a cl─âmp─âni în timpul dansului. Masca mai con╚Ťine dou─â corni╚Ťe cu oglinzi, panglici multicolore ╚Öi flori.

Obiceiuri ╚Öi tradi╚Ťii de Anul Nou ├«n lume

Obiceiuri ╚Öi tradi╚Ťii de Anul Nou ├«n lume

Anul nou este o s─ârb─âtoare peste tot în lume ╚Öi fiecare ╚Ťar─â are propriile obiceiuri ╚Öi tradi╚Ťii la care ╚Ťin în aceast─â perioad─â.

În Italia, la cin─â se serve╚Öte prima data o farfurie cu linte, iar dup─â ce se ╚Ťine toastul pentru noul an se obi╚Önuie╚Öte s─â se arunce cupa pe fereastr─â.

În Spania, se m─ânânc─â 12 boabe de struguri, care înseamna ultimele secunde ale anului, ca ritual pentru atragerea norocului.

În Grecia, gospodinele fac o pr─âjitur─â în care se pun bani. Se spune c─â persoana care g─âse╚Öte banii va avea parte de bucurie tot timpul anului.

În Cehia, s-a p─âstrat obiceiul ca de anul nou primul preparat care se m─ânânc─â s─â fie supa de linte.

Supersti╚Ťii de Anul Nou ├«n Rom├ónia

În România exist─â o serie de supersti╚Ťii pe care oamenii le p─âstreaz─â cu sfin╚Ťenie ╚Öi le transmit din genera╚Ťie în genera╚Ťie. Iat─â care sunt acestea:

  • În ultima zi din an ╚Öi în prima zi a anului nou este bine s─â nu faci cheltuieli ╚Öi s─â nu arunci nimic din cas─â pentru c─â se consider─â c─â alungi norocul;
  • Anul nou nu trebuie s─â te prind─â cu datorii deoarece vei r─âmâne dator tot anul;
  • O alt─â tradi╚Ťie popular─â spune c─â la miezul nop╚Ťii dintre ani u╚Öa casei trebuie s─â fie l─âsat─â deschis─â pentru a-i face loc anului vechi s─â ias─â ╚Öi a celui nou s─â intre;
  • De asemenea, românii ╚Ťin cont ╚Öi de tradi╚Ťia conform c─âreia în noaptea dintre ani trebuie s─â por╚Ťi o hain─â nou─â, un obiect vestimentar ro╚Öu, dar ╚Öi s─â ai în buzunar bani.
  • O alt─â credin╚Ť─â popular─â spune c─â de anul nou este bine s─â consumi pe╚Öte, pentru a avea o trecere lin─â ╚Öi u╚Öoar─â prin anul ce urmeaz─â, precum cea a pe╚Ötelui prin ap─â.

Perioada anului nou este asociat─â cu o mare varietate de tradi╚Ťii ╚Öi obiceiuri care se p─âstreaz─â în toat─â România. De cele mai multe ori, acestea reprezint─â atragerea norocului, a prosperit─â╚Ťii ╚Öi a banilor.