Zi libera ┬╗ Craciunul – 25, 25 Decembrie zi liber─â

Craciunul – 25, 25 Decembrie zi liber─â

Pentru mai mult de 2 miliarde de creștini din întreaga lume, 25 Decembrie este sărbătoarea Nașterii Domnului, prima mare sărbătoare din anul bisericesc.

De la începutul secolului al XX-lea, Cr─âciunul este ╚Öi o s─ârb─âtoare laic─â, celebrat─â de cre╚Ötini ╚Öi necre╚Ötini, cu obiceiuri specifice fiec─ârei ╚Ť─âri.

De╚Öi nu apare nic─âieri în Biblie data exact─â a na╚Öterii Domnului, cre╚Ötinii celebreaz─â la 25 decembrie Na╚Öterea Lui. Cum a fost stabilit─â aceasta, ce reprezint─â Cr─âciunul ╚Öi care sunt obiceiurile ╚Öi tradi╚Ťiile române╚Öti, vei afla dac─â cite╚Öti în continuare.

Reîntoarcerea Soarelui și Sărbătoarea Nașterii Domnului

Religiile precre╚Ötine s─ârb─âtoreau în perioada solsti╚Ťiului de iarn─â reîntoarcerea Soarelui. Cea mai veche referin╚Ť─â scris─â despre aceast─â celebrare a fost descoperit─â în Mesopotamia, unde s─ârb─âtoarea dura 12 zile ╚Öi avea ca scop ajutarea zeului Marduk care dorea s─â-i îmblânzeasc─â pe mon╚Ötrii haosului pentru înc─â un an.

De asemenea, tot în perioada solsti╚Ťiului de iarn─â ╚Öi Roma antic─â s─ârb─âtoarea venirea Soarelui ╚Öi lumina care biruia întunericul, un cult preluat  de la persanii care-l adorau pe Mithra- zeul soarelui.

În anul 274, solsti╚Ťiul de iarn─â a fost în data de 25 decembrie, iar atunci împ─âratul Aurelian a proclamat aceast─â dat─â ca Natalis Solis Invicti, adic─â na╚Öterea Soarelui invincibil.

În primele dou─â secole ale cre╚Ötinismului primar nu a existat nici o celebrare a na╚Öterii lui Iisus, ci abia în secolul al IV-lea, dup─â ce cre╚Ötinismul a fost declarant religie oficial─â a Imperiului Roman, a ap─ârut ╚Öi idea de a indica ziua Lui de na╚Ötere. Pân─â în acel moment exista o singur─â s─ârb─âtoare, pe 6 ianuarie, care marca Na╚Öterea Domnului, Botezul S─âu s─âvâr╚Öit de c─âtre Sfântul Ioan ╚Öi participarea la nunta din Cana Galileii.

În Roma anilor 320, Papa Julius a stabilit ziua de 25 decembrie ca fiind data oficial─â a na╚Öterii lui Iisus Hristos.

Din anul 325, primul împ─ârat roman cre╚Ötin, Constantin cel Mare, a stabilit s─â se s─ârb─âtoreasc─â data când se aniversa Na╚Öterea lui Iisus Hristos, iar în anul 429, Împ─âratul Iustinian a declarat ziua na╚Öterii lui Iisus drept s─ârb─âtoare a Imperiului Roman.

În R─âs─ârit, ziua de 6 ianuarie a fost stabilit─â ca zi a Na╚Öterii Domnului întrucât atunci grecii s─ârb─âtoreau na╚Öterea zeului Dionysos, iar egiptenii, na╚Öterea zeului Osiris. ╚śi în prezent aceast─â dat─â este celebrat─â în Bisericile Ortodoxe Greac─â ╚Öi Rus─â.

Tocmai in secolul al XIX-lea, Cr─âciunul a devenit cu adev─ârat popular ca s─ârb─âtoare a copiilor, a solidarit─â╚Ťii, carit─â╚Ťii ╚Öi darurilor, iar responsabil pentru aceasta este Charles Dickens. În anul 1843, Dickens a publicat nuvela intitulat─â ”Colind de Cr─âciun”, în care povestea transform─ârile unui om moroc─ânos ╚Öi mizantrop dup─â ce prime╚Öte vizita a patru fantome în Ajunul Cr─âciunului. Povestea a avut foarte mare succes ╚Öi a fost ilustrat─â ╚Öi transpus─â în filme ╚Öi desene animate.

Primul stat care a declarat Cr─âciunul ca s─ârb─âtoare legal─â a fost Alabama în anul 1836, iar din 1870 a devenit s─ârb─âtoare na╚Ťional─â în toate statele americane.

Cr─âciunul ÔÇô semnifica╚Ťia celei mai iubite s─ârb─âtori cre╚Ötine

Cr─âciunul ÔÇô semnifica╚Ťia celei mai iubite s─ârb─âtori cre╚Ötine

În România, Cr─âciunul este una dintre cele mai mari s─ârb─âtori cre╚Ötine, al─âturi de Pa╚Öte ╚Öi Rusalii. Mai mult decât atât, s─ârb─âtoarea este inclus─â ╚Öi în programul de vacan╚Ť─â de iarn─â a lucr─âtorilor ╚Öi vacantelor scolare ale elevilor. Dar totu╚Öi, ce s─ârb─âtorim de Cr─âciun?

Tradi╚Ťia popular─â spune c─â Fecioara Maria trebuie s─â-l nasc─â pe fiul lui Dumnezeu ╚Öi umbla înso╚Ťit─â de Iosif din cas─â-n cas─â, rugând oamenii s─â-i ofere ad─âpost. Acest lucru se întâmpla pentru c─â regale Irod anun╚Ťase în tot statul ca to╚Ťi copiii cu vârsta de pân─â la 2 ani s─â fie omorâ╚Ťi de frica fiului lui Dumnezeu.

Astfel, ajun╚Öi la casa b─âtrânilor Cr─âciun si Cr─âciunoaia, ace╚Ötia nu îi primesc pentru a nu le murd─âri locuin╚Ťa prin na╚Ötere unui copil. Ajuns─â la cap─âtul puterilor ╚Öi cu dureri foarte mari, Maria a intrat în staulul vitelor unde a n─âscut. Cr─âciunoaia a auzit-o ╚Öi f─âcându-i-se mil─â a ajutat-o s─â nasc─â. Atunci când a aflat, Cr─âciun s-a sup─ârat ╚Öi i-a t─âiat mâinile so╚Ťiei sale, iar apoi de fric─â a fugit de acas─â. Cr─âciunoaia a umplut, cum a putut, un ceaun cu ap─â, l-a înc─âlzit ╚Öi l-a dus s─â spele copilul. Maria i-a zis s─â încerce apa ╚Öi când a b─âgat cioturile mâinilor, acestea au crescut la loc.

Ajunul Cr─âciunului ÔÇô s─ârb─âtoarea care veste╚Öte Na╚Öterea Domnului

In ultima zi din postul Crăciunului, preotul umblă pe la casele creștinilor cu icoana Maicii Domnului pentru a vesti praznicul Nașterii Fiului lui Dumnezeu.

De asemenea, Ajunul Cr─âciunului este ╚Öi zi de colindat. De regul─â, copii sunt cei care merg la colindat ╚Öi anun╚Ť─â Na╚Öterea lui Iisus prin colinde. Ei sunt primi╚Ťi de cre╚Ötini cu mere, nuci ╚Öi covrigi.

Ajunul Cr─âciunului este ╚Öi ultima zi din Postul Na╚Öterii Domnului. Postul începe pe 15 noiembrie ╚Öi se încheie pe 24 decembrie ╚Öi aminte╚Öte de patriarhii ╚Öi drep╚Ťii Vechiului Testament, care au petrecut timp îndelungat, în post ╚Öi rug─âciune, a╚Öteptând venirea lui Mesia, Mântuitorul lumii.

Mo╚Ö Cr─âciun ÔÇô defini╚Ťia marii s─ârb─âtori pentru copii

Mo╚Ö cr─âciun a╚Öa cum este el reprezentant ast─âzi, ca personaj iubit de copii ╚Öi cel din cultura popular în  care era v─âzut ca fiind un frate mai bogat ╚Öi mai inimos al lui Mo╚Ö Ajun.

Ast─âzi, Mo╚Ö Cr─âciun este întruchipat în imaginea unui mo╚Ö darnic ╚Öi bun, care vine la to╚Ťi copiii cumin╚Ťi  în noaptea de Ajun înc─ârcat cu multe daruri.

Din vechile pove╚Öti se ╚Ötie c─â Maica Domnului, fiind cuprins─â de durerile na╚Öterii, i-a cerut ad─âpost lui Mo╚Ö Ajun. Motivând c─â este s─ârac, el a refuzat-o, dar i-a îndrumat pa╚Öii spre fratele lui mai mic ╚Öi mai bogat, Mo╚Ö Cr─âciun. Anumite legende populare ╚Öi colinde, Mo╚Ö Ajun apare ca un cioban  care are grij─â de turmele fratelui s─âu. În cultura popular─â româneasc─â, Cr─âciun apare ca personaj cu tr─âs─âturi ambivalente: are puteri miraculoase, ca eroii ╚Öi zeii din basme, dar are ╚Öi calit─â╚Ťi tipic umane.

Pentru copiii români, Mo╚Ö Cr─âciun vine din nordul îndep─ârtat, din Laponia, ╚Öi aduce daruri celor care au fost cumin╚Ťi. Acesta le las─â sub bradul de Cr─âciun, iar cei mici le deschid în diminea╚Ťa zilei de Cr─âciun sau în seara de Ajun, a╚Öa cum este obiceiul în anumite zone.

În Statele Unite ale Americii, Mo╚Öul c─âl─âtore╚Öte în ajun într-o sanie zbur─âtoare tras─â de reni. El intr─â în casele oamenilor pe horn ╚Öi las─â cadourile sub brad sau în ciorapii ag─â╚Ťa╚Ťi deasupra ╚Öemineului.

În Ungaria, mo╚Öul este reprezentat de un înger, în ziua de Cr─âciun, copiii g─âsesc bradul gata f─âcut ╚Öi sub el cadourile. 

În Rusia, Mo╚Ö Cr─âciun („Babushka”) este înso╚Ťit de Alb─â-ca-Z─âpada, iar copiii primesc pr─âjituri ╚Öi juc─ârii.

În Fran╚Ťa, Père Noël se strecoar─â pe co╚Öul casei ╚Öi las─â cadourile în pantofi.

În Australia, Mo╚Ö Cr─âciun este îmbr─âcat în pantaloni ro╚Öii scur╚Ťi ╚Öi în loc de sanie este ilustrat într-un elicopter.

Tradi╚Ťii ╚Öi obiceiuri de Cr─âciun ├«n Rom├ónia

Fiecare zon─â din ╚Ťara noastr─â are tradi╚Ťii ╚Öi obiceiuri proprii, îns─â exist─â ╚Öi câteva tradi╚Ťii comune în întreaga lume.

Colindele

Unul dintre cele mai îndr─âgite obiceiuri de Cr─âciun este colindatul. La un moment dat acestea au fost interzise, iar cel care a hot─ârât  ca muzica este nepotrivit─â a fost Oliver Cromwell.

În satele din România unele dintre tradi╚Ťiile care s-au p─âstrat cel mai bine de-a lungul timpului este colindatul. Pe lâng─â vestirea Na╚Öterii Domnului, colindele con╚Ťin ╚Öi mesaje mistice ╚Öi obiceiuri legate de cultul fertilit─â╚Ťii ╚Öi de tragerea binelui asupra caselor.

Bradul de Cr─âciun

Povestea bradului de Cr─âciun a luat na╚Ötere în vremea Sfântului Bonifaciu, cel care i-a convertit pe germani la cre╚Ötinism. Ast─âzi, acesta este un simbol al Cr─âciunului care are o poveste înduio╚Ö─âtoare.

Sfântul Bonifaciu a v─âzut c─â bradul are form─â de triunghi ╚Öi l-a asem─ânat cu Sfânta Treime, numindu-l totodat─â ╚Öi pomul sfânt, fiind considerat un simbol al credin╚Ťei cre╚Ötine ╚Öi al Cr─âciunului  totodat─â.

Prin urmare, oamenii obi╚Önuiau s─â-╚Öi orneze casele cu brazi atârna╚Ťi de tavan, cu vârful în jos pentru a simboliza uniunea cu Divinitatea. Se crede c─â primul brad împodobit a ap─ârut în secolul al XV- lea, în Riga, Letonia. De-a lungul anilor, împodobitul bradului s-a transformat în cel mai important ╚Öi a╚Öteptat obicei asociat Cr─âciunului.

În România primul brad împodobit de Cr─âciun a fost la curtea Regelui Carol I.

Tradi╚Ťii culinare

Cr─âciunul românilor este o s─ârb─âtoare care are ╚Öi anumite tradi╚Ťii culinare p─âstrate cu sfin╚Ťenie. Pe 20 decembrie este ziua de Ignat, ziua în care se taie porcul ╚Öi se preg─âte╚Öte bucatele specifice: cârna╚Ťi, tob─â, r─âcituri, caltabo╚Ö, pateu sau leb─âr.

Pe lâng─â preparatele din carne de porc, gospodinele din ╚Ťara noast─â fac ╚Öi re╚Ťete culinare specifice de mânc─âruri precum ciorbe ╚Öi sarmale, dar ╚Öi deserturi precum cozonac, torturi ╚Öi pr─âjituri.

De asemenea, de pe mesele românilor de Cr─âciun nu lipsesc nici salatele boeuf sau cele de icre.

Românii s─ârb─âtoresc Cr─âciunul împreun─â cu familia ╚Öi prietenii apropia╚Ťi, fie acas─â, fie organizeaz─â o vacan╚Ť─â la schi.