Rusalii Calendar Ortodox
Rusaliile reprezintă o importantă sărbătoare creștină, prilej cu care elevii și angajații au zile libere legale.
Rusaliile în 2024 sunt sărbătorite pe 23 și 24 iunie, la 50 de zile după Învierea Domnului. Ce reprezintă această sărbătoare și care sunt tradițiile și obiceiurile care se respectă cu sfințenie de sute de ani, vei afla citind în continuarea acestui articol.
Sărbătoarea Rusaliilor este inclusă în schema de zile libere în 2024, iar potrivit Codului Muncii, zilele libere de Rusalii se acordă în funcție de data la care sunt sărbătorite de fiecare cult religios în parte.
Rusalii – semnificație creștină
Numele de Rusalii își are originea din latina vulgară și napolitană, unde se folosea ”Pasca rusata” care în traducere înseamnă Paștele trandafirilor. Rusaliile sunt o sărbătoare cunocută drept Pogorârea Sfântului Duh și se sărbătorește a cincizecea zi de după Paște, care întotdeauna este o zi de duminică. Astfel, de Rusalii este sărbătorită coborârea Sfântului Duh asupra ucenicilor lui Iisus din Nazaret. Potrivit Noul Testament, evenimentul a avut loc în ziua rusaliilor evreiești, la 50 de zile de la învierea lui Iisus din Nazaret. Din acest motiv, sărbătoarea creștină poartă și denumirea de Cinzecime (în latină Pentecostes, în franceză La Pentecôte (din greaca veche – πεντηκοστὴ ἡμέρα / pentêkostề hêméra, «a cincizecea zi»), în germană Pfingsten, în maghiară Pünkösd etc.).
Rusaliile creștine au mai multe semnificații care cuprind următoarele aspecte:
- Revărsarea Sfântului Duh;
- Încununarea Paștelui lui Hristos, prin revărsarea Duhului Sfânt asupra apostolilor;
- Adunarea comunității mesiace;
- Deschiderea Bisericii către toate popoarele;
- Începutul misiunii.
În „Faptele Apostolilor” (cartea a V-a a Noului Testament), se spune că în ziua Cincizecimii iudaice „toți apostolii erau adunați la un loc și din cer, fără de veste, s-a făcut un vuiet ca de suflare de vânt ce vine repede și a umplut toată casa unde ședeau ei. Și li s-au arătat, împărțite, limbi ca de foc și au șezut pe fiecare dintre ei. Și s-au umplut toți de Duhul Sfânt și au început să vorbească în alte limbi, precum le dădea lor Duhul a grăi”.
Impresionat de această întâmplare deosebită, Apostolul Petru a ținut o predică în urma căreia s-au botezat 3.000 de oameni. Astfel s-a constituit nucleul primei comunități creștine, sărbătoarea fiind considerată ziua întemeierii Bisericii creștine.
Întemeierea Bisericii Creștine
Trimiterea Duhului Sfânt care se pogoară asupra apostolilor sub forma unor limbi de foc, este o împlinire și totodată reprezintă un nou început, întrucât în momentul în care au primit Duhul Sfânt, viața Apostolilor s-a schimbat radical. Astfel, transformați de Sfântul Duh, ei capătă un curaj uimitor. Înainte, aceștia erau temători, iar acum mărturisesc cu mult curaj că Hristos, Iisus cel răstignit a înviat și a urcat la ceruri, stând de-a dreapta Tatălui. Datorită propovăduirii Evangheliei de către apostoli, începe o nouă viață pentru toți oamenii care, prin Duhul Sfânt, iau parte la viața Bisericii.
Așadar, prin Pogorârea Duhului Sfânt a luat ființă în chip văzut Biserica, considerată Împărăția lui Dumnezeu pe pământ, prin lucrarea Duhului Sfânt în lume.
Fiecare Apostol a primit pe Duhul Sfânt și toți au pornit prin lume vestind tainele Împărăției cerurilor în graiul tuturor popoarelor. Atunci s-a creat o nouă unitate spirituală, în care toate se adună și formează Biserica. Astfel, Rusaliile sunt ziua întemeierii Bisericii creștine ca instituție divino-umană.
Obiceiuri de Rusalii
Sărbătoarea Pogorârii Sfântului Duh a fost numită în limba Română ”Rusalii” de la sărbătoarea trandafirilor din lumea romană, consacrată cultului morților. Creștinii au preluat obiceiul de la romani, iar sâmbăta dinaintea Rusaliilor este una din zilele de pomenire generală a morților.
În multe zone din țara noastră, în sâmbăta Rusaliilor se împart oale împodobite cu flori și cu un colac deasupra pentru pomenirea morților. Sâmbăta Rusaliilor mai este cunoscută și drept Sâmbăta Morților sau Moșii de vară.
În duminica Rusaliilor, se împart farfurii împodobite frumos, cu grijă și mult stoicism pentru pomenirea celor vii.
Cine au fost ielele?
În credința populară, Rusaliile sunt considerate niște spirite ale morților, numite în popor iele sau zâne rele. Astfel, după ce au părăsit mormintele în Joia Mare și au petrecut Paștele cu cei vii, spiritele morților refuză să se mai întoarcă în locurile lor de sub pământ și încep să-i bântuie pe oameni.
Există superstiția că aceste spirite stau pe lângă izvoare și pot, prin cântecele și dansul lor, să ia mințile oamenilor și să-i îmbolnăvească. Boala seamănă, se spune în popor, cu o transă ce nu poate fi înlăturată decât de puterea dansului călușarilor.
Tradiții de Rusalii
În toate zonele țării noastre există o serie de tradiții și obiceiuri care se păstrează cu sfințenie. Printre acestea amintim:
Dansul Călușarilor de Rusalii
Dansul Călușarilor este singurul leac care are efect asupra celor care au fost atinși de Rusalii. Se spune că acesta are puterea de a anula vraja de care este cuprins cel sedus și pune pe fugă ielele.
Obiceiul dansului Călușarilor este foarte vechi, iar localitățile care nu se dezic de la el sunt Lisa, Năsturelu și Zimnicea. Bătrânii din aceste zone spun că deși ești bolnav, de Rusalii te poți vindeca după ce vătaful călușarilor trece cu pasul peste tine.
În Oltenia, grupuri de câte șapte-opt călușari merg din casă în casă pentru a colinda și a alunga spiritele rele, iar oamenii îi întâmpină cu frunze de nuc, cu pelin, usturoi, apă și sare.
Teiul – copacul cu puteri magice
De sărbătoarea Rusaliilor se deosebesc și alte tradiții, precum și cea a teiului. Astfel, în anumite zone ramurile de tei au o simbolistică deosebită în această sărbătoare. Se consideră că teiul ferește gospodăriile de grindină sau de duhurile rele ale ielelor. Feciorii le aduc din păduri, după care se sfințesc la biserică, iar credincioșii le iau acasă și le pun la icoane.
Udatul nevestelor
În Ardeal, există un obicei cunoscut ca ”udatul nevestelor”, moment în care femeile sunt stropite cu apă pentru a fi sănătoase și frumoase tot restul anului. Udatul nevestelor în râul Gurghiu este un obicei unic în țara noastră pe care îl practică și îl păstrează cu sfințenie din moși-strămoși localnicii din comuna Hodac.
Acest obicei este dedicat tinerelor soții, care s-au căsătorit în ultimul an, după Rusaliile de anul trecut și până acum, și are ca scop fertilitatea și norocul femeii.
Alte obiceiuri de Rusalii:
In unele zone din țara noastră, oamenii poartă în sân sau în buzunare pelin, usturoi sau leuștean, pentru a nu fi ”luați de Rusalii”.
În Ardeal mai există și obiceiul care se numește ”Împănatul boului”. Astfel, pe ulițele satului se plimbă un bou împodobit cu ornamente și flori, iar preotul are datoria de a-l sfinți când alaiul ajunge în fața bisericii, după care se oferă băutură participanților. La final, boul va fi eliberat, iar o tânără va trebui să-l stăpânească și să ocolească o masă de trei ori. Tradiția spune că fata respectivă se va căsători în anul următor.
Ce nu trebuie să faci de Rusalii?
În popor, dăinuiesc de sute de ani o mulțime de superstiții legate de Rusalii. Multe dintre ele au legătură cu teama de spiritele rele. Așadar, iată de ce trebuie să ții cont în această zi:
- În Duminica Rusaliilor, preotul și enoriașii din comunitate merg pe câmp și săvârșesc sfeștania – sfințirea mică a apei. Cu această agheasmă se stropesc semănăturile câmpului;
- Ușile caselor se ung cu usturoi pentru a fi păzită de rele și de ghinion tot anul;
- În majoritatea zonelor din România, a doua zi de Rusalii, oamenii se spală pe picioare cu pelin pentru că se consideră că acesta aduce sănătate și ferește oamenii de spiritele rele;
- Una dintre superstițiile legate de Rusalii, ca și de alte sărbători creștine, este aceea că nu trebuie să speli și nici să muncești în aceste zile.
Rusaliile sunt o sărbătoare cu o mare însemnătate creștină și fiind inclusă în programul zilelor libere și de vacante școlare.