Zi libera ┬╗ Marea Unire – 1 Decembrie zi libera

Marea Unire – 1 Decembrie zi libera

1 decembrie 1918 este considerat cel mai importat moment din istoria Rom├óniei moderne. Acesta este momentul ├«n care s-a ├«nf─âptuit Marea Unirea, punctul de start de la care ├«ncepe istoria Rom├óniei, ╚Ťara pe care o ╚Ötim noi ast─âzi.

Mica Unire sau Unirea Principatelor Române, Moldova ╚Öi ╚Üar─â Româneasc─â avusese loc cu aproximativ 60 de ani în urm─â. Regatul României care a fost mai întâi condus de Carol I ╚Öi apoi de Ferdinand, începuse s─â aib─â un important cuvânt de spus în mi╚Öc─ârile strategice care se f─âceau în sud estul Europei, iar mai presus de asta, tocmai încheiase Marele R─âzboi în tab─âra câ╚Ötig─âtoare.

Ast─âzi, 1 decembrie pe lâng─â însemn─âtatea istoric─â reprezint─â ╚Öi începutul vacan╚Ťei de iarn─â. Aceasta este zi liber─â na╚Ťional─â ╚Öi zi inclus─â în schema de vacante ╚Öcolare ╚Öi se s─ârb─âtore╚Öte cu parade militare, discursuri impresionante oferite de ╚Öeful statului ╚Öi al╚Ťi demnitari, fasole cu ciolan afumat ╚Öi voie bun─â.

Care este semnifica╚Ťia profund─â a acestei zile ╚Öi cum a luat fiin╚Ť─â ╚Ťara pe care o avem ast─âzi vei afl─â dac─â cite╚Öti în continuare.

”Noi vrem s─â ne unim cu ╚Ťara!”

”Noi vrem s─â ne unim cu ╚Ťara” a fost strig─âtul zecilor de mii de români din Transilvania  aduna╚Ťi în 1848 pe Câmpia Libert─â╚Ťii de la Blaj. Pân─â la Marea Unire au fost câ╚Ťiva pa╚Öi pe care oamenii acelor timpuri i-au urmat dup─â Mic─â Unire din 1859. Cum au construit ei imperiul pe care îl avem noi ast─âzi?

Unirea Basarabiei și Bucovinei cu România

Basarabia a fost prima provincie româneasc─â care s-a unit cu România. Rusia ╚Öi Ucraina amenin╚Ť─â Basarabia, a╚Öa c─â la 24 ianuarie/6 februarie 1918 ea si-a proclamat independen╚Ťa. Sfatul ╚Ü─ârii care era format din reprezentan╚Ťi ai tuturor na╚Ťionalit─â╚Ťilor, a adoptat, la 27 martie/9 aprilie 1918, cu majoritate de voturi, hot─ârârea Basarabiei de a se uni cu România.

Câteva luni mai târziu, la 15/28 noiembrie 1918 a avut loc al doilea moment important din procesul de reîntregirea na╚Ťional─â a statului român, atunci când la Congresul General al Bucovinei format din reprezentan╚Ťii ale╚Öi ai românilor ╚Öi ai na╚Ťionalit─â╚Ťilor din Bucovina s-a hot─ârât în unanimitate unirea ”pe vecie” a Bucovinei cu regatul României.

Transilvania ÔÇô mi╚Öcarea na╚Ťional─â care a adus-o acas─â

Mi╚Öcarea na╚Ťional─â a românilor din Transilvania a luat amploare în toamna anului 1918, atunci când Puterile Centrale au fost înfrânate ╚Öi Austro-Ungaria s-a pr─âbu╚Öit. Astfel, Comitetul Executiv al Partidului Na╚Ťional Român s-a întrunit la Oradea la 29 septembrie/ 12 octombrie 1918 ╚Öi a adoptat, în unanimitate, o declara╚Ťie scris─â de Vasile Goldi╚Ö, privind hot─ârârea na╚Ťiunii române din Transilvania de a se al─âtura Unirii, având la baz─â dreptul na╚Ťional al fiec─ârei na╚Ťiuni de a dispune singur─â de libertatea sa.

Dup─â aceast─â declara╚Ťie a urmat constituirea, ca organ de conducere al românilor, a Consiliului Na╚Ťional Român Central la Budapesta care avea sediul la Arad.

La 18/31 octombrie, prin Proclama╚Ťia c─âtre na╚Ťiunea român─â, se aducea la cuno╚Ötin╚Ť─â opiniei publice constituirea Consiliului Na╚Ťional Român Central, ca unicul for de conducere al românilor transilv─âneni, precum ╚Öi principiile sale de ac╚Ťiune.

În 5/18 noiembrie 1918 a fost tip─ârit în limba român─â, francez─â ╚Öi englez─â manifestul ”C─âtre popoarele lumii” ╚Öi a fost lansat de Marele Sfat Na╚Ťional din Transilvania.

Pe 7/20 noiembrie a urmat lansarea Manifestului privind convocarea Adun─ârii Na╚Ťionale de la Alb─â Iulia, care avea ca slogan cuvintele ”Istoria ne cheam─â la fapte”. Consiliul Na╚Ťional Român Central s-a întrunit la 9/22 noiembrie 1918 ╚Öi a adoptat o Not─â Ultimativ─â prin care cerea guvernului maghiar putere de decizie ╚Öi de conducere ale teritoriilor locuite de români în Ardeal ╚Öi ╚Üar─â Ungureasc─â.

Tratativele între delega╚Ťia Consiliului Na╚Ťional Român Central ╚Öi cea a Consiliului Na╚Ťional Maghiar au avut loc la Arad, între 13-15 noiembrie. Maghiarii au propus atunci ca Transilvania s─â r─âmân─â în continuare în cadrul Ungariei, sub forma unui guvern─âmânt românesc autonom, reprezentat îns─â de guvernul maghiar. Practic, din cazul acestei opozi╚Ťii, tratativele au e╚Öuat lamentabil.

Marea Adunare Na╚Ťional─â de la Alba Iulia

Marea Adunare Na╚Ťional─â de la Alba Iulia s-a convocat în dat─â de 18 noiembrie/1 decembrie 1918 ╚Öi a fost considerat─â de oameni c─â fiind decisiv─â pentru ”unitatea na╚Ťional─â a tuturor românilor”.

Visul s-a ├«mplinit ÔÇô Rom├ónia Mare

În urm─â cuvânt─ârilor sus╚Ťinute de Vasile Godis ╚Öi Iuliu Maniu, Rezolu╚Ťia de unire a fost adoptat─â în unanimitate. De asemenea, Alexandru Vaida Voevod a propus, iar Adunarea a aprobat componenta Marelui Sfat Na╚Ťional, organism cu caracter legislativ, compus din reprezentan╚Ťi ai diferitelor profesii ╚Öi categorii sociale. Aceasta a fost votat─â cu mult─â veselie ╚Öi astfel Rezolu╚Ťia a devenit documentul istoric prin care s-a înf─âptuit visul de secole al poporului român: România Mare.

1 decembrie ÔÇô Ziua Na╚Ťional─â a Rom├óniei

Anterior, în perioada 1866 – 1947, Ziua Na╚Ťional─â a României a fost s─ârb─âtorit─â pe 10 mai, apoi, între anii 1948 ╚Öi 1989, pe 23 august.

Primul 1 Decembrie ca Zi Na╚Ťional─â a României a fost s─ârb─âtorit la Alb─â Iulia, la 1 decembrie 1990. De atunci, an de an, atât în Bucure╚Öti cât ╚Öi în alte ora╚Öe din ╚Ťar─â, la începutul iernii este zi de mare s─ârb─âtoare, comemorat─â cum se cuvine.

Pe 1 decembrie, în capital─â, dar ╚Öi în celelalte ora╚Öe ale ╚Ť─ârii, au loc parade militare si evenimente patriotice sau depuneri de coroane ╚Öi jerbe de flori la monumentele eroilor.

În biserici, m─ân─âstiri ╚Öi catedrale se organizeaz─â o slujba specific─â ”Te Deum” prin care sunt pomeni╚Ťi eroii neamului românesc care au luptat pentru Marea Unire.

Ceremonii festive sunt organizate ╚Öi în ╚Öcoli, iar copii poart─â costumul na╚Ťional.

România a f─âcut o tradi╚Ťie ╚Öi din arta culinar─â ╚Öi preparatele tradi╚Ťionale care se servesc în aceast─â zi: fasole cu ciolan, vin fiert, ╚Ťuic─â fiart─â ╚Öi celebrii mititei.