Zi libera ┬╗ Mica Unire – 24 Ianuarie zi libera

Mica Unire – 24 Ianuarie zi libera

În fiecare an, pe 24 ianuarie, este sărbătorită Ziua Unirii Principatelor Române.

Aceast─â zi marcheaz─â evenimentul deosebit de important care a avut loc in perioada 24 ianuarie – 5 februarie 1859, când Alexandru Ioan Cuza a fost ales domn al ╚Ü─ârii Române╚Öti, dup─â ce in perioada 5 – 17 ianuarie 1859 fusese deja ales domn al Moldovei. Astfel s-a realizat unirea celor dou─â Principate Române sub conducerea unui singur domnitor. A╚Öadar, Mica Unire a reprezentat un eveniment major, foarte important pentru istoria ╚Ť─ârii noastre, fiind primul pas pentru realizarea statului na╚Ťional unitar roman.

24 ianuarie este s─ârb─âtoare na╚Ťional─â

24 ianuarie este inclus─â în lista de zile libere în 2023 întrucât Senatul României  a adoptat pe 2 iunie 2014, proiectul de lege pentru declararea zilei de 24 ianuarie – Ziua Unirii Principatelor Române, zi de s─ârb─âtoare na╚Ťional─â. La 3 decembrie, Camera Deputa╚Ťilor adopta Legea nr. 171/2014 pentru declararea zilei de 24 ianuarie – Ziua Unirii Principatelor Române, potrivit c─âreia autorit─â╚Ťile administra╚Ťiei publice centrale ╚Öi locale pot organiza ╚Öi sprijini logistic ╚Öi material manifest─âri cultural-artistice dedicate acestei zile.

La 16 decembrie 2014, pre╚Öedintele României, Traian B─âsescu, a semnat Decretul nr. 901 privind promulgarea Legii pentru declararea zilei de 24 ianuarie – Ziua Unirii Principatelor Române ca zi de s─ârb─âtoare na╚Ťional─â, publicat─â în Monitorul Oficial nr. 922/18 decembrie 2014. Plenul Camerei Deputa╚Ťilor a adoptat, la 6 septembrie 2016, un proiect de lege, care completeaz─â Codul muncii, prin care ziua de 24 ianuarie – Ziua Unirii Principatelor Române, a fost declarat─â s─ârb─âtoare legal─â nelucr─âtoare si a fost inclusa ╚Öi în schema de vacante ╚Öcolare.

Mica Unire – primul pas spre statul de azi

Unirea Principatelor Romane a început in anul 1848 si a avut la baz─â apropierea cultural─â ╚Öi economic─â între cele dou─â ╚Ť─âri. Astfel, în anul 1848 s-a realizat uniunea vamal─â între Moldova ╚Öi ╚Üara Româneasc─â, în timpul domniilor lui Mihai Sturza ╚Öi Gheorghe Bibescu.

În Moldova, Alexandru Ioan Cuza a fost ales în unanimitate, la 5 ianuarie 1859, reprezentatul ”Partidei Na╚Ťionale”, urmând ca ulterior într-o ╚Öedin╚Ť─â secret─â a Adun─ârii, deputatul Vasile Boerescu s─â propun─â la 24 ianuarie 1859 alegerea lui Alexandru Ioan Cuza, care a fost acceptat─â în unanimitate.

În acea perioad─â (1853-1856) a avut loc R─âzboiul Crimeei, la finalul c─âruia Fran╚Ťa, Anglia ╚Öi Imperiul Otoman au ie╚Öit victorioase în fa╚Ťa Imperiului Rus. În anul 1858, Marile Puteri s-au reunit în cadrul Conferin╚Ťei de la Paris, finalizat─â cu o conven╚Ťie, încheiat─â la 7/19 august, care s-a referit ╚Öi la problematica româneasc─â.

Mica Unire care a fost înf─âptuit─â la 24 ianuarie 1859 a fost considerat─â de Poarta Otoman─â ╚Öi de Austria drept o înc─âlcare a Conven╚Ťiei de la Paris, îns─â în contextul acesteia nu se stipula faptul c─â domnii ale╚Öi în cele dou─â Principate s─â fie persoane distincte.

În anul 1862, cu sprijinul unioni╚Ötilor din cele dou─â ╚Ť─âri, Alexandru Ioan Cuza a unificat Parlamentul ╚Öi Guvernul, realizând astfel unirea politic─â. Iar dup─â înl─âturarea sa de la putere, unirea a fost consolidat─â prin venirea la tron a principelui Carol de Hohenzollern-Sigmaringen. A╚Öadar, prin Constitu╚Ťia adoptat─â la 1 iulie 1866, Principatele Unite s-au unit în mod oficial, iar la 1 decembrie 1918 a avut loc Marea Unire a Transilvaniei cu România, creându-se astfel actualul stat.

Alexandru Ioan Cuza ÔÇô ├«ntemeietorul Micii Uniri

Alexandru Ioan Cuza ÔÇô ├«ntemeietorul Micii Uniri

Alexandru Ioan Cuza a fost înf─âptuitorul Unirii care a avut loc în 24 ianuarie 1859 ╚Öi venea dintr-o familie veche de moldoveni, din zona F─âlciului, familie de cluceri, sp─âtari, comi╚Öi ╚Öi ispravnici. El s-a n─âscut la 20 martie 1820 ╚Öi a înv─â╚Ťat pân─â în 1831 la Ia╚Öi, unde a fost coleg cu Vasile Alecsandri. A plecat la Paris, unde ╚Öi-a luat bacalaureatul în litere, iar apoi s-a întors în ╚Ťar─â unde s-a înscris în armat─â. În anul 1844 s-a c─âs─âtorit cu Elena Rosetti.

Domnia lui Alexandru Ioan Cuza a ╚Ťinut topul evenimentelor vremii. Aceasta a fost deosebit de implicat, luând cuvântul la adunarea de la hotelul Petersburg din Ia╚Öi ╚Öi cerând înf─âptuirea unor reforme democratice.

Printre cei care au participat la adunare ╚Öi au fost aresta╚Ťi din ordinul domnitorului Mihai Sturza s-a aflat ╚Öi Cuza, care a reu╚Öit apoi s─â scape de sub paz─â ╚Öi s─â fug─â în Transilvania. Cuza are ocazia s─â participe la Marea Adunare de la Blaj de la 3/15 mai 1848, iar apoi se retrage în Bucovina.

Dup─â domnie, Alexandru Ioan Cuza a plecat în exil, la Viena, apoi la Paris, unde î╚Öi manifest─â interesul de a lucra în continuare în slujba ╚Ťarii, pentru a favoriza aducerea unui principe str─âin, a╚Öa cum f─âg─âduise ╚Öi nu se l─âsase dominat de sentimentul de r─âzbunare pe care i-l provocase actul abdic─ârii for╚Ťate de la 11 februarie 1866. De╚Öi Cuza a dorit întotdeauna s─â revin─â în ╚Ťar─â, principele Carol a considerat c─â nu este oportun din cauza situa╚Ťiei politice din cel moment.

Peste un timp, Cuza este r─âpus de boal─â ╚Öi se mut─â la Floren╚Ťa, îns─â moare la Heidelberg unde plecase la tratament, în data de 15 mai 1873, la vârsta de 53 de ani.

Alexandru Ioan Cuza a fost înmormântat ini╚Ťial la Biserica Domneasc─â de lâng─â Palatul de la Ruginoasa, conform dorin╚Ťei sale, iar dup─â Al Doilea R─âzboi Mondial, osemintele sale au fost mutate la Biserica Trei Ierarhi din Ia╚Öi.

Reformele lui Alexandru Ioan Cuza

De╚Öi a fost scurt─â, din 1859 pân─â în 1866, domnia lui Alexandru Ioan Cuza a reprezentat o perioad─â de maxim─â dezvoltare pentru România. Bazele dezvolt─ârii moderne au fost puse de:

  • Recunoa╚Öterea Unirii;
  • Crearea primului Parlament unic al României;
  • Înfiin╚Ťarea ╚Öi recunoa╚Öterea primului guvern unitar;
  • Reformele lui Alexandru Ioan Cuza – adoptarea primei Constitu╚Ťii romane╚Öti, reforma electoral─â, securizarea averilor m─ân─âstire╚Öti, reforma înv─â╚Ť─âmântului ╚Öi reforma agrar─â.

Misiunea dificil─â pe care o avea Alexandru Ioan Cuza a fost în╚Ťeleas─â ╚Öi sus╚Ťinut─â de popula╚Ťie: sincronizarea economiilor din cele dou─â ╚Ť─âri. Pe vremea aceea, cele dou─â ╚Ť─âri erau predominant agrare, comer╚Ťul era mai mult negustorie, iar industria a fost în stare de gesta╚Ťie.

Reforma agrar─â ╚Öi securizarea averilor mân─âstire╚Öti care au fost confiscate de stat pentru a-i înt─âri puterea sunt doar dou─â dintre m─âsurile care au avut impact major.

O zi cu mare înc─ârc─âtur─â istoric─â care a pus bazele temeliei României de azi, data de 24 ianuarie se s─ârb─âtore╚Öte an de an prin festivit─â╚Ťi ╚Öi parade militare.