Zi libera » Paștele ortodox, 16 aprilie zi liberă 

Paștele ortodox, 16 aprilie zi liberă 

Paștele este o sărbătoare cu dată variabilă, de mare însemnătate creștină, în jurul căreia sunt fixate și alte sărbători, precum Rusaliile.

Regula dup─â care se calculeaz─â ziua exact─â a fost stabilit─â la Sinodul Ecumenic de la Niceea, în anul 325 e.n. A╚Öadar, Pa╚Ötele Ortodox este s─ârb─âtorit, an de an, în duminica imediat urm─âtoare lunii pline de dup─â echinoc╚Ťiul de prim─âvar─â.

Fiind o s─ârb─âtoare important─â pentru toat─â cre╚Ötin─âtatea, Pa╚Ötele este inclus în calendarul de zile libere în 2023 ╚Öi de vacan╚Ťe ╚Öcolare, al─âturi de Vinerea Mare.

Pa╚Ötele Ortodox pic─â în 2023 pe 16 aprilie, iar Pa╚Ötele Catolic pe 9 aprilie.

Zile libere de Paște

Românii au liber în Vinerea Mare, în prima ╚Öi a dou─â zi de Pa╚Öte.

  • 14 aprilie 2023 –  Vinerea Mare – zi liber─â s─ârb─âtorit─â vineri;
  • 16 aprilie 2023 – Pa╚Ötele Ortodox – zi liber─â s─ârb─âtorit─â duminic─â;
  • 17 aprilie 2023 – a dou─â zi de Pa╚Öte Ortodox – zi liber─â s─ârb─âtorit─â luni.

Floriile ÔÇô s─ârb─âtoarea premerg─âtoare Pa╚Ötelui

Floriile ortodoxe în 2023 vor avea loc duminic─â, pe 11 aprilie, iar Floriile catolice vor fi cu o s─âpt─âmâna mai devreme, pe 4 aprilie. S─ârb─âtoarea Floriilor are o mare însemn─âtate cre╚Ötin─â ╚Öi este s─ârb─âtorit─â cu bucurie de to╚Ťi credincio╚Öii. Mai mult decât atât, de Florii î╚Öi serbeaz─â ziua onomastic─â to╚Ťi cei care poart─â nume de flori, precum Florin, L─âcr─âmioara sau Narcisa. S─ârb─âtoarea Floriilor reprezint─â intrarea Domnului în Ierusalim ╚Öi ne ajut─â s─â în╚Ťelegem c─â s─âpt─âmâna care urmeaz─â, numit─â ╚Öi S─âpt─âmâna Mare sau S─âpt─âmâna Patimilor este una a triste╚Ťii.

În toate regiunile din ╚Ťara noastr─â, exist─â câteva obiceiuri ╚Öi tradi╚Ťii care se p─âstreaz─â ╚Öi în zilele noastre. Spre exemplu, în unele case se coc atâtea pâini de grâu câ╚Ťi membrii are familia. Forma ╚Öi m─ârimea lor variaz─â conform vârstei celor din familie.

Un alt obicei specific acestei s─ârb─âtori este acela ca fetele nem─âritate s─â fiarb─â ap─â cu busuioc la miezul nop╚Ťii spre Florii ╚Öi s─â se spele cu ea pe cap pentru a avea a doua zi un par s─ân─âtos, frumos ╚Öi str─âlucitor.

Pa╚Ötele ÔÇô cea mai mare s─ârb─âtoare a cre╚Ötin─ât─â╚Ťii

Pa╚Ötele ÔÇô cea mai mare s─ârb─âtoare a cre╚Ötin─ât─â╚Ťii

S─ârb─âtoarea Pa╚Ötelui reprezint─â momentul în care s─ârb─âtorim “omorârea mor╚Ťii, sf─ârâmarea iadului ╚Öi încep─âtura altei vie╚Ťi ve╚Önice ╚Öi s─âltând îl l─âudam pe Mântuitorul, pe cel unul binecuvântat ╚Öi pream─ârit, Dumnezeul p─ârin╚Ťilor no╚Ötri”. Evenimentele s-au derulat cronologic dup─â cum ne spune Scriptura, astfel:

Dup─â intrarea în Ierusalim, Mântuitorul a fost judecat ╚Öi r─âstignit, a murit pe cruce ╚Öi a fost pus în mormânt, iar dup─â trei zile a înviat din mor╚Ťi. Duminic─â de diminea╚Ť─â, Iisus Hristos a înviat ca un biruitor, cu puterea dumnezeirii Sale, c─â s─â împlineasc─â Scriptura ╚Öi voia Tat─âlui, Dumnezeul nostru.

La Cina cea de Tain─â, în Joia Mare, dup─â ce a fost tr─âdat de unul dintre apostolii s─âi, Iuda Iscarioteanul, înainte de a fi prins ╚Öi arestat, Iisus a instituit s─ârb─âtoarea Pa╚Ötelui, Noul Testament, dup─â porunca lui Dumnezeu.

Duminic─â, a treia zi dup─â Scripturi, femeile purt─âtoare de mir au g─âsit mormântul Domnului gol. Împotriva tuturor celor care l-au acuzat ╚Öi batjocorit, numindu-l în derâdere Împ─âratul Iudeilor, rege încoronat cu spini, p─âr─âsit de ai s─âi, Hristos a izbândit cea mai str─âlucit─â biruin╚Ť─â care s-a v─âzut vreodat─â: a biruit asupra mor╚Ťii ╚Öi asupra r─âut─â╚Ťii omene╚Öti.

Pa╚Ötele este precedat de 40 de zile de post aspru, apoi de o alt─â s─âpt─âmâna , a ╚Öaptea, cea a patimilor, în care Vinerea Mare e zi de post negru.

De ce Paștele ortodox și Paștele catolic se sărbătoresc la date diferite?

Aceasta este una dintre principalele întreb─âri care stârne╚Öte curiozitatea oamenilor. Ei bine, calcularea datei la care cre╚Ötinii s─ârb─âtoresc Pa╚Ötele ╚Ťine cont de dou─â fenomene naturale: unul are dat─â fix─â – echinoc╚Ťiul de prim─âvar─â, iar altul are data schimb─âtoare – luna plin─â. Cea din urm─â face ca data Pa╚Ötelui s─â varieze în fiecare an.

Mai mult decât atât, utilizarea a dou─â calendare diferite reprezint─â o alt─â explica╚Ťie a acestui decalaj. Biserica Catolic─â se raporteaz─â la echinoc╚Ťiul de prim─âvar─â dup─â calendarul Gregorian, în timp ce Biserica Ortodox─â calculeaz─â acela╚Öi eveniment astronomic dup─â calendarul Iulian, cel de pe stil vechi.

La începutul erei noastre, în perioada în care a tr─âit Iisus, data Pa╚Ötelui iudeu (Pesah) era fixat─â în ziua de 14 în luna Nisan (dup─â calendarul lunar), ziua cu prima Lun─â plin─â a prim─âverii. Nisan este prima lun─â a anului în calendarul asirian, iar în cel iudaic este prima lun─â a anului ecleziastic ╚Öi a ╚Öaptea lun─â (a opta în anii bisec╚Ťi) a anului secular.

Ini╚Ťial, Biserica R─âs─âritean─â ╚Öi cea Apusean─â s─ârb─âtoreau Pa╚Ötele la aceea╚Öi dat─â. Dup─â Marea Schism─â din 1054, Biserica Cre╚Ötin─â a fost împ─âr╚Ťit─â în dou─â — cea Apusean─â sub autoritatea papei ╚Öi cea R─âs─âritean─â sub autoritatea patriarhului de la Constantinopol. Mai târziu, în 1582, Papa Grigore al XIII-lea a reformat calendarul iulian (pe stil vechi) din cauza erorilor acestuia fa╚Ť─â de calendarul astronomic (o r─âmânere în urm─â), f─âcând trecerea la calendarul modern, ce-i poart─â numele.

Din motive de ordin confesional bisericile ortodoxe nu au acceptat reforma gregorian─â, p─âstrând în continuare calendarul iulian. Cu timpul, diferen╚Ťa dintre cele dou─â calendare, care la sfâr╚Öitul secolului al XVI-lea era de 10 zile, a continuat s─â creasc─â, ╚Öi dup─â 1900 ea a ajuns s─â fie de 13 zile. Astfel, nevoia de armonizare a calendarului în toate domeniile vie╚Ťii publice, a f─âcut ca ╚Öi bisericile ortodoxe s─â reflecteze la trecerea la calendarul gregorian. Regatul României a adoptat reforma calendarului în anul 1919, când ziua de 1 aprilie pe stil vechi a devenit 14 aprilie pe stil nou.

În prezent Biserica Ortodox─â Român─â s─ârb─âtore╚Öte Cr─âciunul dup─â calendarul gregorian ╚Öi Pa╚Ötele dup─â cel iulian.

Astfel, chiar dac─â este cea mai important─â s─ârb─âtoare cre╚Ötin─â, Pa╚Ötele catolic ╚Öi cel ortodox nu se s─ârb─âtoresc decât rareori în aceea╚Öi zi. O alt─â deosebire dintre cele dou─â const─â ╚Öi în faptul c─â Pa╚Ötele catolic poate c─âdea în luna martie ╚Öi aprilie, dar niciodat─â în luna mai, pe când Pa╚Ötele ortodox poate c─âdea în luna mai, dar niciodat─â în martie.

Când cade Paștele în următorii ani?

Date viitoare pentru Paștele Ortodox:

  • Pa╚Ötele ortodox 2023 – 16 aprilie
  • Pa╚Ötele ortodox 2024 – 5 mai
  • Pa╚Ötele ortodox 2025 – 20 aprilie
  • Pa╚Ötele ortodox 2026 – 12 aprilie
  • Pa╚Ötele ortodox 2027 – 2 mai
  • Pa╚Ötele ortodox 2028 – 16 aprilie
  • Pa╚Ötele ortodox 2029 – 8 aprilie
  • Pa╚Ötele ortodox 2030 – 28 aprilie.

Date viitoare pentru Paștele catolic:

  • Pa╚Ötele catolic 2023 – 9 aprilie
  • Pa╚Ötele catolic 2024 – 31 martie
  • Pa╚Ötele catolic 2025 – 20 aprilie
  • Pa╚Ötele catolic 2026 – 5 aprilie
  • Pa╚Ötele catolic 2027 – 28 martie
  • Pa╚Ötele catolic 2028 – 16 aprilie
  • Pa╚Ötele catolic 2029 – 1 aprilie
  • Pa╚Ötele catolic 2030 – 21 aprilie.

Tradi╚Ťii ╚Öi obiceiuri de Pa╚Öte

Tradi╚Ťia spune c─â la miezul nop╚Ťii între zilele de sâmb─ât─â ╚Öi duminic─â, oamenii se trezesc din somn la b─âtaia clopotelor.

  • În Transilvania s-a p─âstrat un obicei cunoscut deja în întreaga ╚Ťar─â denumit stropitul – b─âie╚Ťii merg în familiile în care exist─â o fat─â sau mai multe, pe care le stropesc cu parfum, „c─â s─â nu se ve╚Ötejeasc─â”. „Stropitul” este p─âstrat ╚Öi azi ╚Öi reprezint─â un bun prilej pentru o reîntâlnire cu prietenii, ╚Öi, în fond, de distrac╚Ťie;
  • În Moldova – În zorii zilei de duminic─â, credincio╚Öii ies în curtea bisericii, se a╚Öaz─â în form─â de cerc, purtând lumân─ârile aprinse în mân─â, în a╚Öteptarea preotului care s─â sfin╚Ťeasc─â ╚Öi s─â binecuvânteze buc─â╚Ťele din co╚Öul pascal.
  • În Maramure╚Ö – Diminea╚Ťa în prima zi de Pa╚Öti, copiii (pân─â la vârsta de 9 ani) merg la prieteni ╚Öi la vecini s─â le anun╚Ťe Învierea Domnului. Gazda d─âruie╚Öte fiec─ârui ur─âtor un ou ro╚Öu;
  • În Bucovina, fetele se duc în noaptea de Înviere în clopotni╚Ť─â ╚Öi spal─â limba clopotului cu ap─â neînceput─â. Cu aceast─â ap─â se spal─â pe fat─â în zorii zilei de Pa╚Öti, c─â s─â fie frumoase tot anul ╚Öi a╚Öa cum alearg─â oamenii la Înviere când se trag clopotele la biseric─â, a╚Öa s─â alerge ╚Öi feciorii la ele.

S─ârb─âtoare Învierii Domnului este cea mai mare, îmbucur─âtoare ╚Öi solemn─â dintre toate s─ârb─âtorile. Duminica Învierii ne aminte╚Öte de trecerea noastr─â de la întuneric la lumina ╚Öi de la moarte la via╚Ť─â ╚Öi pentru mul╚Ťi dintre noi reprezint─â un nou început spiritual. Pa╚Ötele este s─ârb─âtoarea care ne ajut─â s─â ne întoarcem la origini ╚Öi care ne aminte╚Öte valorile care conteaz─â cu adev─ârat în via╚Ťa aceasta.