Zi libera ┬╗ Vinerea Mare, 14 aprilie zi liber─â

Vinerea Mare, 14 aprilie zi liber─â

Vinerea Mare este ultima zi de vineri ├«naintea Pa╚Ötelui, o zi cu o deosebit─â importan╚Ť─â ├«n tradi╚Ťia cre╚Ötin─â.

VInerea mare, s─ârb─âtoare na╚Ťional─â

Aceasta face parte din lista de zile libere în 2023, fiind ad─âugat─â în Legea nr. 64/2018, în completarea alin. 1, articolul 139 din Legea 53/2003 – Codul Muncii, publicat─â în Monitorul Oficial nr. 226/2018, la data de 16.03.2018, fiind promulgat─â de c─âtre pre╚Öedintele României Klaus Johannis ca s─ârb─âtoare legal─â în care nu se lucreaz─â. 

Afl─â în acest articol ce reprezint─â pentru noi românii Vinerea Mare, ce evenimente au avut loc în aceast─â zi cu totul special─â ╚Öi care sunt tradi╚Ťiile ╚Öi obiceiurile la care ╚Ťinem cu sfin╚Ťenie din totdeauna, genera╚Ťie dup─â genera╚Ťie.

Vinerea Mare ÔÇô o zi important─â pentru cre╚Ötini

Vinerea Mare este ultima zi de vineri înainte de a s─ârb─âtori Pa╚Ötele Ortodox, dar ╚Öi ultima vineri din Postul Mare. În ╚Ťara noastr─â este o zi important─â denumit─â ╚Öi Vinerea Pa╚Ötelui, Vinerea Patimilor, Vinerea Neagr─â sau Vinerea Seac─â. Niciunul dintre aceste pseudonime nu este ales întâmpl─âtor, astfel c─â:

  • Este considerat─â Vinerea Pa╚Ötilor – pentru c─â este ultima zi de vineri dinaintea Pa╚Ötelui;
  • Este considerat─â Vinerea Patimilor – întrucât în aceasta zi a p─âtimit ╚Öi a fost r─âstignit Iisus Hristos.;
  • Este considerat─â Vinerea Seaca – deoarece mul╚Ťi romani au obiceiul de a ╚Ťine post negru în aceasta zi.

Vinerea Mare, face parte din cele trei zile de s─ârb─âtoare religioase, înc─ârcate de emo╚Ťie, post ╚Öi rug─âciune, numite ”Triduum Sacruum”, al─âturi de Joia Mare ╚Öi Sâmb─âta Mare. 

Tradi╚Ťia cre╚Ötin─â ne aminte╚Öte c─â în aceasta zi a fost r─âstignit ╚Öi a murit pe cruce Iisus Hristos pentru a r─âscump─âr─â neamul omenesc aflat sub “jugul p─âcatului str─âmo╚Öesc”. Având o mare însemn─âtate cre╚Ötin─â ╚Öi spiritual─â, mul╚Ťi români ╚Ťin în aceast─â zi un post sever, denumit ╚Öi post negru, dar duc la îndeplinire ╚Öi alte tradi╚Ťii ╚Öi obiceiuri str─âmo╚Öe╚Öti. 

Scriptura ne spune c─â dup─â ce Hristos a fost biciuit, Pilat, sp─âlându-se pe mâini, las─â poporul s─â stabileasc─â sentin╚Ťa. Mântuitorul Hristos este trimis spre locul r─âstignirii, purtându-╚Öi crucea.

Ajuns la locul execu╚Ťiei, bra╚Ťul orizontal al crucii era fixat cu ajutorul cuielor de bra╚Ťul vertical înfipt din timp în p─âmânt, iar picioarele condamnatului puteau fi a╚Öezate pe un sc─âunel de picioare, ceea ce u╚Öura durerile, dar lungea supliciul. Ele puteau fi ╚Ťintuite ╚Öi f─âr─â sprijin, u╚Öor îndoite, cu t─âlpile lipite de stâlpul vertical. În vârful acestuia se fixa o scândur─â pe care era consemnat─â vina condamnatului, în cazul Domnului: „Iisus Nazarineanul, Regele Iudeilor”.

Trupul mort, coborât de pe cruce, putea fi aruncat într-o groap─â comun─â, împreun─â cu instrumentele execu╚Ťiei sau putea fi încredin╚Ťat oricui s-ar fi milostivit s─â-l îngroape.

Din Sfintele Evanghelii cunoa╚Ötem c─â Iosif din Arimateea, l-a coborât pe Domnul de pe Cruce ╚Öi l-a îngropat împreun─â cu Nicodim, în mormântul sau aflat într-o gradina din apropierea locului r─âstignirii.

Punerea în groapă a Domnului

În tradi╚Ťia cre╚Ötin─â se spune c─â moartea a fost biruit─â prin moartea lui Hristos. În cele 12 evanghelii care se citesc în Joia Mare, aflam c─â dup─â ce a murit pe crucea care a fost r─âstignit, trupul sau a fost coborât într-o groap─â. 

De team─â ca trupurile celor mor╚Ťi s─â nu r─âmân─â pe cruce ╚Öi a doua zi, când se pr─âznuiau Pa╚Ötele, iudeii cer permisiunea lui Pillat s─â se zdrobeasc─â fluierele picioarelor osândi╚Ťilor ╚Öi apoi s─â fie cobora╚Ťi de pe cruce. Se proceda astfel  spre a gr─âbi moartea celor r─âstigni╚Ťi. Dup─â ce primesc acordul de la Pillat, osta╚Öii zdrobesc fluierele picioarelor celor doi t─âlhari, care au fost r─âstigni╚Ťi în stânga ╚Öi în dreapta Domnului, deoarece ace╚Ötia înc─â nu muriser─â. Când au venit îns─â la Hristos, au constatat c─â El murise ╚Öi atunci nu i-au mai zdrobit oasele. Spre a se convinge c─â Hristos a murit cu adev─ârat, un osta╚Ö i-a împuns coasta cu suli╚Ťa ╚Öi îndat─â a ╚Ťâ╚Önit sânge ╚Öi apa.

Iosif din Arimateea ╚Öi cu Nicodim au luat trupul lui Hristos de pe cruce, l-au uns cu plante aromate ╚Öi l-au înf─â╚Öurat într-un giulgiu.  Pe cap i-au pus o mahrama, împlinind astfel, intru totul datina iudaica a înmormânt─ârii.

Iudeii pecetluiesc piatra mormântului în n─âdejdea c─â uitarea s─â-L acopere definitiv pe Cel ce z─âcea acolo. Dar ei nu vor putea opri astfel nici coborârea in iad ╚Öi nici învierea lui Iisus, urmat─â de r─âspândirea noii credin╚Ťe.

Slujba Prohodului ÔÇô moment de mare triste╚Ťe pentru cre╚Ötini

Slujba Prohodului ÔÇô moment de mare triste╚Ťe pentru cre╚Ötini

Vinerea Mare este o zi aliturgic─â, adic─â nu se s─âvâr╚Öe╚Öte nic─âieri nici una dintre cele trei Sfinte Liturghii. În aceasta zi, ceremonia principal─â const─â în scoaterea Sfântului Epitaf din altar ╚Öi a╚Öezarea lui pe o masa în mijlocul bisericii. Astfel, an de an, în timpul acestui ceremonial, cre╚Ötinii retr─âiesc coborârea de pe Cruce a lui Hristos ╚Öi preg─âtirea Trupului Sau pentru înmormântare. 

În seara acestei zile, în toate bisericile se canta Prohodul ╚Öi se înconjoar─â biserica cu Sfântul Epitaf. Aceasta este o procesiune de înmormântare, iar Epitaful care este purtat de preo╚Ťi ╚Öi credincio╚Öi simbolizeaz─â trupul Domnului. Dup─â procesiunea din jurul bisericii, Sfântul Epitaf este a╚Öezat pe Sfânta Mas─â din altar, unde r─âmâne pân─â la În─âl╚Ťare. Punerea pe Sfânta Masa reprezint─â punerea Domnului în mormânt.

Tradi╚Ťii ╚Öi obiceiuri ├«n Vinerea Mare

A╚Öa cum spuneam mai sus, Vinerea Mare este o zi de mare doliu pentru întreaga cre╚Ötin─âtate. Pe lâng─â acest aspect, ziua este înc─ârcat─â emo╚Ťional de tr─âirile interioare ale fiec─ârui credincios. 

În biserici dateaz─â din cele mai vechi timpuri obiceiuri pe care oamenii le-au p─âstrat cu sfin╚Ťenie:

  • În mijlocul bisericii, pe o masa, se a╚Öeaz─â Sfântul Epitaf pe sub care trece toat─â lumea, adul╚Ťi ╚Öi copii, pân─â în dup─â amiaza zilei de sâmb─âta. În toate zonele ╚Ť─ârii noastre se consider─â c─â cei care trec de trei ori pe sub masa pe care este a╚Öezat sfântul Epitaf sunt feri╚Ťi de dureri de cap ╚Öi mijloc pe tot parcursul anului;
  • La terminarea slujbei de vineri seara, femeile merg la morminte pentru a aprinde lumân─âri ╚Öi pentru a-╚Öi jeli mor╚Ťii;
  • La sfâr╚Öitul slujbei preo╚Ťii împart florile adesea credincio╚Öilor pentru c─â sunt considerate a fi bune de leac;
  • Lumea merge acas─â în seara acestei zile cu lumân─ârile aprinse pe drum. Ocolesc casa de trei ori ╚Öi când intr─â se închin─â, apoi face câte o cruce cu lumânarea aprinsa în cei patru pere╚Ťi sau doar la grinda de la intrare. Lumânarea de la slujba de Prohod nu se arunc─â, ci se p─âstreaz─â pentru vremuri primejdioase;
  • În popor, se crede c─â daca plou─â în Vinerea Mare anul a fi m─ânos, iar daca nu, nu va fi roditor. Femeile nu preg─âtesc bor╚Ö în acesta zi, s─â nu se scalde Necuratul în el; nu coc pâine sau altceva, s─â nu ard─â mâinile Maicii Domnului; nu cos, c─â s─â nu orbeasc─â; nu ╚Ťes, nu torc, nu spal─â, pentru a nu o supar─â pe Sfânta Vineri; afum─â casa cu t─âmâie, înconjurând-o de trei ori, în zorii acestei zile, pentru ca gâng─âniile ╚Öi dihaniile s─â nu se apropie de casa ╚Öi de pomi;
  • Copiii aduna flori de pe câmp ╚Öi le duc la biseric─â;
  • În Vinerea Mare trebuie s─â se evite lucr─ârile agricole, în special mersul pe câmp, sem─ânatul sau alte activit─â╚Ťi asem─ân─âtoare.

Importan╚Ťa acestei zile pentru cre╚Ötini a fost unul dintre motivele invocate de ini╚Ťiatorii propunerii ca Vinerea Mare s─â fie zi liber─â na╚Ťional─â. De asemenea, ╚Öi alte ╚Ť─âri din Uniunea Europeana au adoptat o ini╚Ťiativ─â legislativ─â prin care aceast─â zi de mare însemn─âtate cre╚Ötin─â este liber─â. 

Mai mult decât atât, în aceast─â perioad─â au loc ╚Öi vacan╚Ťele ╚Öcolare, în care este cuprins─â Vinerea Mare.