Sfantul Andrei – 30 Noiembrie zi liberă
Sfântul Apostol Andrei este sărbătorit de români în fiecare an pe data de 30 noiembrie. Începând cu anul 1995, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât ca sărbătoarea să fie trecută în calendar cu cruce roșie.
Ziua de 30 noiembrie, de Sfântul Andrei, este sărbătoare legală și zi nelucrătoare, conform Codului Muncii, inclusă în calendarul de zile libere în 2024. La fel ca data de 1 decembrie, Ziua Marii Uniri.
Descoperă cine este Sfântul Andrei și de ce este considerat ocrotitorul românilor, dar și tradițiile și obiceiurile noastre legate de această sărbătoare.
Cine este Sfântul Andrei?
Sfântul Apostol Andrei este fratele Sfântului Apostol Petru și fiul lui Iona, un pescar sărac din Galileea. Aceștia au trăit din pescuit până când l-a auzit pe Sfântul Ioan Botezătorul predicând în pustiul Iordanului și vestind venirea lui Mesia. Andrei a fost ucenic al lui Ioan Botezătorul și după botezul lui Iisus, când l-a auzit pe Ioan Botezătorul spunând „Iată mielul lui Dumnezeu !” l-a urmat, devenind primul lui apostol. După învierea lui Isus și Pogorârea Sfântului Duh apostolii au mai rămas ceva vreme la Ierusalim, începând formarea Bisericii.
În Tradiția Bisericii Apostolului Andrei i-a revenit Scytia (Dobrogea). Mai întâi, Andrei l-a însoțit pe fratele său (Apostolul Petru) prin Asia Mică, apoi a trecut în peninsula Balcanică prin teritoriul Turciei de azi, ajungând în Scytia, unde s-a oprit un timp. Apoi a continuat misiunea de propovăduire a evangheliei, ajungând până în sudul Rusiei de astăzi.
Pe când se afla pe ținuturile dintre Dunăre și Marea Neagră, apostolul Andrei i-a creștinat pe strămoșii noștri geto-dacii.
Sfântul Apostol Andrei – ocrotitorul românilor
În 1995, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât ca ziua Sfântului Andrei să fie trecută în calendarul creștin ortodox cu crucea roșie, iar în 1997, Sfântul Andrei a fost proclamat Ocrotitorul României.
România este o țară care se află la intersecția dintre Orient și Occident, suportând riscurile de a sta mereu în calea cuiva. Aceasta rezistat cu tenacitate tutor vremurilor si și-a păstrat credința creștină, tradiția, limba, datinile și obiceiurile moștenite de la străbuni, fiind îngenuncheată și ridicându-se mereu, frumoasă și bogată în ciuda sărăciei oamenilor, România este țara care merită să fie ocrotită de Sfântul Apostol Andrei.
În anul 2001, ziua de 30 noiembrie a devenit sărbătoare națională bisericească, iar din 2012 a fost declarată zi liberă nelucrătoare.
Moaștele Sfântului Apostol Andrei
Moaștele Sfântului Andrei sunt împărțite peste tot în lume. Spre exemplu, Capul acestuia este în Patras, iar părți din trupul său sunt prezente în întreaga lume creștină.
Fruntea Sfântului Apostol Andrei este prezentă în Schitul Sfântul Andrei din Muntele Athos, de lângă Mănăstirea Vatoped.
În țara noastră există mai multe sfinte lăcașe de închinare care dețin părți din moaștele Sfântului Apostol Andrei. Astfel, moaște ale Sfântului Andrei se regăsesc la Mănăstirile Secu, Neamț, Hurezi, Peștera Sfântului Andrei, Biserica „Adormirea Maicii Domnului” din Târgul Neamț, Catedrala arhiepiscopală din Galați și Biserica „Sfântul Apostol Andrei” din Oradea.
Crucea Sfântului Andrei
Crucea Sfântului Andrei are formă de X, care reprezintă un simbol al umilinței, al pătimirii și al martiriului în credința creștina.
Tradiția creștină ne spune că Sfântul Apostol Andrei, după ce a primit Sfântul Duh, a propovăduit în Bitania și în toate zonele de pe coasta Mării Negre, însă a ajuns și în Cheson și Rusia. De-a lungul vieții sale, el a dus cuvântul lui Dumnezeu în Sciția cea Mare, Sciția Mică (Dobrogea), în Sinopi, în Miotia, s-a întors în Tracia și și-a găsit sfârșitul în Patras.
Pedeapsa pe care a primit-o Sfântul Andrei a fost moartea prin răstignire, dar, s-a considerat că este nedemn să fie răstignit la fel ca Domnul Iisus, astfel că el a implorat să i se facă o cruce în formă diferită și așa a ajuns să fie răstignit pe o cruce în formă de X.
Sfântul Andrei a fost răstignit, în orașul Patras, lângă Corint, pe o cruce în forma de X (Crux decussata), căreia i s-a spus „Crucea Sfântului Andrei”.
Tradiții și obiceiuri de Sfântul Andrei
Românii au tradiții pe care le păstrează chiar din vremea dacilor pentru noaptea de Sfântul Andrei.
Noaptea în care ies strigoii
În credințele poporului roman, în noaptea de Sfântul Andrei se spune că ies și umblă strigoii. Strigoii sunt spirite ale morților care nu ajung în lumea celor drepți după înmormântare sau refuză să se mai întoarcă acolo după ce vizitează pământul la marile sărbători creștine.
Strigoii sunt foarte periculoși pentru oameni. Se spune că aceștia au puterea de a lua viața rudelor apropiate sau oamenilor pe care i-au iubit, aduc boli, grindină și pricinuiesc multe suferințe. După ce provoacă numai pagube și după locul prin care umblă, strigoii pot avea chip de apă sau de uscat, de vite, de ploi sau de foc.
Astfel, pentru a se feri de strigoi, românii pun usturoi la geamuri, uși și în toate locurile prin care aceste spirite ar putea pătrunde în casă.
Usturoi nu se pune doar la locuințe, ci și în grajdurile sau staulele animalelor.
Copiii sunt considerați ca fiind cei mai vulnerabili în fața strigoilor, iar pentru protecția lor se zdrobește usturoiul și le este făcută o cruce pe încheieturi cu acesta.
După sărbătoarea Sfântului Andrei, usturoiul folosit pentru protecție este dus la biserică, loc în care preotul îl sfințește.
Tot cu rol protectiv, gospodinele obișnuiesc să întoarcă toate vasele și cănile din casă cu capul în jos.
De asemenea, o altă tradiție pe care o țin românii constă ca în mâncarea pe care o dau animalelor în această zi, să se pună busuioc sfințit și câțiva stropi de agheasmă.
Fetele își află ursitul
În noaptea Sfântului Andrei, fetele tinere, nemăritate care doresc să afle cine le este sortit, profită de acest prilej.
Tradiția spune că dacă se respectă câteva ritualuri, fetele vor vedea cu cine se vor căsători, întrucât această noapte are o puternică încărcătură mistică.
Unul dintre cele mai practicate obiceiuri este cel al turtei de Sfântul Andrei. Fetele trebuie să pregătească o plăcintă specială cu multă sare și să o mănânce înainte de a se culca. Tradiția strămoșească spune că dacă se vor mărita în anul care urmează, acestea îl vor visa pe viitorul mire că le va aduce un pahar cu apă pentru a-și potoli setea.
Alt obicei spune că în noaptea de Sfântul Andrei fetele să-și pună un fir de busuioc sfințit sub pernă și să spună o rugăciune specială pentru Sfântul Andrei. Astfel, noaptea în vis le va veni ursitul.
Tot în această noapte, fetele își pot vedea viitorul soț în oglindă. Ele trebuie să se așeze între patru oglinzi, să țină două lumânări în mână și să se roage Sfântului pentru a le arăta viitorul. În una dintre oglinzi li se vor arăta frânturi din viitorul lor și cel alături de care vor forma o familie.
Sfântul Andrei – sărbătoare agrară
Data de 30 noiembrie marchează începutul iernii, astfel că sărbătoarea Sfântului Andrei are și o conotație agrară puternică. De aici s-au păstrat o serie de obiceiuri și tradiții păstrate cu sfințenie de români.
Astfel, în ziua de Sfântul Andrei se pune la încolțit grâu pentru a se vedea recolta în anul viitor. Practica are o mare popularitate atât în mediul urban, cât și în activitățile școlare.
Tradiția spune că punerea la încolțit a grâului este un simbol al belșugului și prosperității și aduce noroc în casă. Din acest motiv, fiecare membru al familiei își va pune propriul vas cu grâu și va avea grijă de el până va crește.
Agricultorii spun că noaptea Sfântului Ardei este o bună prevestitoare a iernii. Astfel, dacă în această noapte cerul este senin, înseamnă că iarna va fi una blândă, dar dacă va fi înnorat, va ploua sau va ninge, atunci urmează o iarnă grea.
Mini vacanța de Sfântul Andrei ne antrenează pentru vacanța de iarnă care va urma. Drept dovadă a existenței Sfântului în țara noastră stă Peștera Sfântului Andrei care este și ce mai veche biserică de pe teritoriul României, fiind considerată Bethleemul creștinismului românesc.