Zi libera ┬╗ Boboteaza S─ârb─âtoare 6 ianuarie

Boboteaza S─ârb─âtoare 6 ianuarie

Boboteaza sau Botezul Domnului, s─ârb─âtorit─â pe 6 ianuarie în fiecare an va fi s─ârb─âtoare legal─â ce intr─â în schema de zile libere in 2024 ╚Öi zile libere în 2025. Astfel, vacan╚Ťa de iarn─â se va prelungi cu înc─â 2 zile, de Boboteaza si de Sfântul Ion.

Boboteaza face parte din grupul celor 12 s─ârb─âtori cre╚Ötine importante ╚Öi are rolul  de a ne reaminti de întâmpl─ârile care au avut loc la apa Iordanului, înainte ca Iisus s─â p─â╚Öeasc─â în via╚Ťa public─â. Biserica cre╚Ötin─â mai nume╚Öte Boboteaza ╚Öi ”Ar─âtarea Domnului”, ”Dumnezeiasca Ar─âtare” sau ”Epifania”, cea din urm─â denumire provenind din limba greac─â ╚Öi înseamn─â ”ar─âtare”, ”descoperire” ╚Öi ”revelare”. Astfel spus, Boboteaza înseamn─â înnoirea omului cre╚Ötin.

De Boboteaz─â românii din orice col╚Ť al ╚Ť─ârii respect─â cu sfin╚Ťenie câteva tradi╚Ťii ╚Öi obiceiuri care dateaz─â de mii de ani. Ce e bine s─â faci în aceast─â zi sfânt─â, ce reprezint─â s─ârb─âtoarea în sine pentru cre╚Ötini, dar ╚Öi care sunt datinile ╚Öi obiceiurile mo╚Ötenite de la str─âmo╚Öii no╚Ötri, vei afla din acest articol.

Botezul lui Iisus ÔÇô s─ârb─âtoarea important─â a cre╚Ötin─ât─â╚Ťii

Boboteaza este o s─ârb─âtoare cunoscut─â atât de Biserica Ortodox─â cât ╚Öi de Biserica Romano-Catolic─â. Botezul Domnului este amintit în scrieri înc─â din secolul al II-lea e.n. de Sfântul Clement Alexandrinul, dar ╚Öi în secolul al III-lea de Sfântul Grigorie Taumaturgul.

Biserica apusean─â a adoptat Boboteaza în secolul al IV-lea, fiind cunoscut─â ╚Öi sub denumirea de ”S─ârb─âtoare celor trei magi”. Atunci au fost desp─âr╚Ťite cele dou─â mari s─ârb─âtori astfel c─â data de 25 decembrie a fost stabilit─â pentru s─ârb─âtoarea Na╚Öterii Domnului, iar 6 ianuarie pentru celebrarea Botezului Lui.

Catolicii s─ârb─âtoresc pe data de 6 ianuarie Epifania, s─ârb─âtoare care anun╚Ť─â na╚Öterea lui Hristos regilor magi, care au venit s─â-l vad─â pe pruncul abia n─âscut, aducându-i daruri alese, precum aur, smirn─â ╚Öi t─âmâie.

De Boboteaz─â, cre╚Ötinii ortodoc╚Öi pr─âznuiesc botezul Mântuitorului în apele Iordanului care a fost s─âvâr╚Öit de Sfântul Ioan Botez─âtorul. Potrivit scripturilor, în perioada aceasta, în pustiul Iordanului ╚Öi-a început activitatea profetic─â Ioan Botez─âtorul. Prin înv─â╚Ť─âtura sa, acesta ajunsese s─â uimeasc─â ╚Öi s─â atrag─â foarte mul╚Ťi oameni. De╚Öi înv─â╚Ť─âturile sale erau înscrise în Legea lui Moise, Ioan Botez─âtorul aduce un lucru nou ╚Öi anume curajul s─âu de a le spune pe fa╚Ť─â, într-o manier─â direct─â, ╚Öi de a le reaminti permanent oamenilor c─â ”s-a apropiat împ─âr─â╚Ťia cerurilor”.

Atunci când Iisus a ap─ârut pe malul Iordanului, Sfântul Ioan Botez─âtorul, luminat de Duhul Sfânt, care s-a pogorât în chip de porumbel, l-a recunoscut ╚Öi l-a ar─âtat mul╚Ťimii. Momentul în care Mântuitorul Iisus Hristos a  primit botezul a fost consemnat de c─âtre to╚Ťi cei patru evangheli╚Öti.

Evanghelistul Matei spune c─â Iisus a venit din Galileea la râul Iordan, unde boteza Ioan Botez─âtorul, cerând s─â fie ╚Öi el botezat. Ioan i-a spus: “Eu am trebuin╚Ťa s─â fiu botezat de tine ╚Öi tu vii la mine”, iar la r─âspunsul lui Iisus c─â a╚Öa se cuvine, acesta a fost botezat în cele din urm─â de c─âtre Ioan.

Boboteaza este o manifestare a celor trei elemente ale Treimii: Fiul este botezat în Iordan de c─âtre Ioan, Sfântul Duh se coboar─â asupra lui Iisus în chip de porumbel, iar Tat─âl din cer îl declar─â c─â fiind Fiul S─âu. Matei 3: 16-17 relateaz─â despre acel moment ” cerurile s-au deschis ╚Öi duhul lui Dumnezeu s-a v─ârsat, coborându-se ca un porumbel ╚Öi venind peste el. ╚śi glas din ceruri zicând: acesta este Fiul Meu cel iubit întru care am binevoit”.

Locul real al botezului lui Hristos

Locul real al Botezului Mântuitorului se afl─â în Iordania. Pe malul israelian al Iordanului a fost amenajat ast─âzi un spa╚Ťiu special în care cre╚Ötinii îmbarca╚Ťi cu c─âm─â╚Öi lungi albe intr─â în râu.

Orice pelerinaj f─âcut în ╚Üara Sfânt─â are un loc de oprire la râul Iordan, care izvor─â╚Öte din Mun╚Ťii Libanului, apoi traverseaz─â Marea Galileii ╚Öi dup─â un lung ╚Öi sinuos traseu se vars─â în Marea Moart─â. Unii preo╚Ťi îi cufund─â de trei ori în apa Iordanului pe credincio╚Öii adul╚Ťi, repetând într-un fel botezul. Preo╚Ťii ortodoc╚Öi romani spun c─â botezul este unic, de aceea binecuvânteaz─â pelerinii stropindu-i cu ap─â din Iordan.

Aceste ritualuri pot fi v─âzute în tot anul pe durata pelerinajelor, f─âr─â leg─âtur─â cu Boboteaza. Biserica Ortodox─â din Ierusalim sau Patriarhia Ortodox─â Greac─â a Ierusalimului nu a adoptat calendarul bisericesc îndreptat (calendarul gregorian) ┼či, împreun─â cu Patriarhia Rus─â, Patriarhia Georgiei, Patriarhia Sârb─â ┼či Sfântul Munte Athos, precum ╚Öi cu credincio╚Öii romani din Basarabia, s─ârb─âtoresc dup─â calendarul neîndreptat (calendarul iulian), adic─â la o diferen╚Ť─â de 13 zile.

Ajunul Bobotezei

Prin tradi╚Ťie, în Ajunul Bobotezei, adic─â ziua de 5 ianuarie se ╚Ťine post negru. Tradi╚Ťia spune c─â cei care reu╚Öesc s─â nu m─ânânce ╚Öi s─â nu bea nimic în aceast─â zi vor avea parte de noroc, s─ân─âtate ╚Öi binecuvântare de la Dumnezeu tot anul.

Pe vremuri se obi╚Önuia ca, în Ajunul Bobotezei, s─â se preg─âteasc─â o mas─â bogat─â, asem─ân─âtoare cu cea din Ajunul Cr─âciunului, cu 12 feluri de mâncare: coliv─â, bob fiert, fiertur─â de prune sau perje afumate, sarmale umplute cu crupe, bor╚Ö de „burechiu┼če” sau „urechiu┼čele babei” (fasole alb─â cu col╚Ťuna╚Öi umplu╚Ťi cu ciuperci), bor╚Ö de pe╚Öte, pe╚Öte pr─âjit, pl─âcinte de post umplute cu toc─âtur─â de varz─â acr─â, pl─âcinte cu mac.

Masa era sfin╚Ťit─â de preot, care umbla din cas─â în cas─â cu „Iordanul” sau „Chiralesa”. Exista credin╚Ťa c─â, strigând „Chiralesa”, care înseamn─â „Doamne, miluie╚Öte!”, oamenii cap─ât─â putere, toate relele fug ╚Öi anul va fi curat pân─â la Sfântul Andrei (30 noiembrie).

Dup─â sfin╚Ťirea mesei, o parte din mâncare se d─âdea animalelor din gospod─ârie, pentru a fi fertile ╚Öi protejate de boli.

Agheasma ÔÇô apa t─âm─âduitoare

Agheasma ÔÇô apa t─âm─âduitoare

Agheasma este apa sfin╚Ťit─â pentru care, de Boboteaz─â, se face o slujb─â special─â. Aghesma mare se s─âvâr╚Öe╚Öte numai de Boboteaz─â, spre deosebire de sfin╚Ťirea cea mic─â a apei, care se face în biseric─â în prima zi a fiec─ârei luni, iar în case, atunci când se s─âvâr╚Öe╚Öte sfe╚Ötania. Apa sfin╚Ťit─â la biseric─â în ziua de Boboteaz─â nu se stric─â niciodat─â, îns─â preo╚Ťii recomand─â s─â fie b─âut─â în primele 8 zile, adic─â pân─â pe 14 ianuarie.

Oamenii de ╚Ötiin╚Ť─â ╚Öi cercet─âtorii spun c─â secretul apei sfin╚Ťite st─â în faptul c─â aceasta intr─â în contact cu argint, prin scufundarea crucii, ╚Öi cu busuiocul, ambele lucruri având propriet─â╚Ťi antimicrobiene. Argintul introdus chiar ╚Öi pentru pu╚Ťin timp în ap─â omoar─â bacteriile de putrefac╚Ťie ╚Öi algele microscopice care se afl─â în ea sau creeaz─â un mediu în care ele nu se pot dezvolta. Busuiocul, pe de cealalt─â parte, este cunoscut ca fiind o plant─â cu propriet─â╚Ťi antiseptice, iar ambele, în combina╚Ťie, fac ca apa sfin╚Ťit─â s─â se conserve mult mai bine. Busuiocul este o plant─â cunoscut─â în întreaga lume pentru calit─â╚Ťile vindec─âtoare pe care le are în tratarea anumitor afec╚Ťiuni.

La Boboteaz─â se sfin╚Ťesc toate apele, iar preotul se duce la o ap─â în care arunc─â o cruce. Mai mul╚Ťi b─ârba╚Ťi se arunc─â în ap─â ca s─â o aduc─â înapoi, iar cel care va scoate crucea din ap─â va avea noroc tot anul.

Tradi╚Ťii ╚Öi obiceiuri de boboteaz─â

În România, ziua de Boboteaz─â are o serie de motive specifice s─ârb─âtorilor de iarn─â. Astfel, în anumite zone din ╚Ťara noastr─â de colind─â, se fac ╚Öi se prind farmecele ╚Öi descântecele, se afl─â ursitul ╚Öi se fac proorociri despre cum va fi noul an. S─ârb─âtoarea Botezului Domnului cuprinde o serie de obiceiuri populare, mo╚Ötenite de la str─âmo╚Öii no╚Ötri ╚Öi duse mai departe cu sârguin╚Ť─â. Iat─â care sunt acestea:

De Boboteaz─â se sfin╚Ťesc toate apele, iar preotul se duce la o ap─â mai mare în care arunc─â o cruce. Mul╚Ťi b─ârba╚Ťi se arunc─â în ap─â ca s─â o aduc─â înapoi, iar cel care reu╚Öe╚Öte s─â ajung─â primul al ea prime╚Öte binecuvântare ╚Öi se consider─â c─â va avea noroc tot anul. Acest obicei este foarte vechi, astfel c─â acum câteva sute de ani, cel care g─âsea primul crucea ╚Öi o aducea la mal primea daruri de la domnitorul ╚Ť─ârii.

Iord─ânitul femeilor este un alt obicei celebru de Boboteaz─â. Acum câ╚Ťiva ani, în satele din nordul ╚Ť─ârii, femeile se adunau în grupuri mari acas─â la cineva ╚Öi duceau alimente ╚Öi b─âutur─â. Dup─â ce serveau masa, ele cântau ╚Öi jucau pân─â în zorii zilei. În alte regiuni ale ╚Ť─ârii, de Boboteaz─â avea loc integrarea tinerelor neveste în comunitatea femeilor c─âs─âtorite prin udarea cu ap─â din fântân─â sau dintr-un râu.

De asemenea, o alt─â tradi╚Ťie urmat─â ╚Öi ast─âzi de fetele tinere const─â în aflarea ursitului. Astfel, în noaptea dintre ajunul Bobotezei ╚Öi marea s─ârb─âtoare î╚Öi pun busuioc sub pern─â sau î╚Öi leag─â pe inelar un fir ro╚Öu de m─âtase.

Tot în acest scop, în unele zone din ╚Ťar─â fetele ╚Ťin post negru în Ajunul Bobotezei, iar seara î╚Öi fac o turt─â din ap─â, f─âin─â ╚Öi mult─â sare. Se bag─â la somn f─âr─â s─â bea ap─â, iar cine le apare în vis cu un pahar de ap─â în mân─â înseamn─â c─â le va fi ursit.

În România se consider─â c─â fetele care cad pe gheat─â în ziua de Boboteaz─â pot fi sigure c─â se vor m─ârita în acel an.

Tradi╚Ťia mai spune c─â la Boboteaz─â nu se spal─â rufe. Este cunoscut faptul c─â în zilele în care sunt s─ârb─âtori cu cruce ro╚Öie, biserica interzice orice activitate casnic─â, astfel c─â nu se spal─â rufe, nu se calc─â, nu se coase ╚Öi nici nu se fac treburi în gospod─ârie. Totodat─â, în popor exist─â tradi╚Ťia potrivit c─âreia se spune c─â nu este bine s─â speli rufe timp de 9 zile dup─â Boboteaz─â, întrucât în aceast─â zi se sfin╚Ťesc apele. Îns─â, Biserica atrage aten╚Ťia asupra acestui lucru, spunând c─â sunt sfin╚Ťite doare apele asupra c─ârora se oficiaz─â slujba liturgic─â a sfin╚Ťirii.

Cu prilejul acestei mari s─ârb─âtori, se consider─â c─â dac─â în diminea╚Ťa Ajunul de Boboteaz─â, pomii sunt înc─ârca╚Ťi cu promoroac─â, ace╚Ötia bor avea un rod bogat. Totodat─â, se consider─â c─â animalele din grajd vorbesc la miezul nop╚Ťii dinspre ziua de Boboteaz─â despre locurile în care sunt ascunse marile comori.

A╚Öadar, pe lâng─â s─ârb─âtoarea Cr─âciunului ╚Öi Pa╚Öte, Boboteaza este o s─ârb─âtoare cu mare însemn─âtate pentru cre╚Ötinii din toat─â lumea. S─ârb─âtore╚Öte-o ca atare ╚Öi planific─â-╚Ťi din timp vacan╚Ťa prelungit─â de anul viitor!